Cazul copilului mort la Sanador în 2018: Un medic de gardă și o asistentă, trimiși în judecată pentru ucidere din culpă / Clasare pentru medicul care a operat copilul

Procurorul Marius Iacob de la Parchetul General a finalizat ancheta în cazul lui Ștefan, copilul decedat la clinica privată Sanador în octombrie 2018, și a trimis în judecată un medic și o asistentă pentru ucidere din culpă, potrivit rechizitoriului consultat de G4Media.ro.

Este vorba despre medicul de gardă de la Secția Pediatrie, Mădălina Abdel-Karim, și de asistenta din tura de noapte, Florentina Agagiu, potrivit aceluiași document.

”În ziua de 20 octombrie 2018, în intervalul orar aproximativ 14:20 – 22:47, fiind medic de gardă la Secția pediatrie a unui spital din București, una dintre inculpate nu a respectat măsurile de prevedere intrinsec asociate calității sale de la acel moment referitoare la derularea activității de supraveghere medicală postoperatorie a unui pacient minor, care se afla cazat într-unul din saloanele acestei secții.

În mod concret, inculpata, în calitatea sa de medic de gardă, nu s-ar fi asigurat că asistentele medicale de serviciu pe Secția pediatrie execută o supraveghere efectivă a persoanei vătămate și îi acordă tratamentul medicamentos adecvat prescris de către medici.

Din probele administrate reiese că omisiunile inculpatei în ceea ce privește monitorizarea stării generale a pacientului minor și a funcțiilor sale vitale au condus la statusul evolutiv nefavorabil și, în final, la decesul pacientului, consemnat la ora 00:05 în ziua de 21 octombrie 2018, ca urmare a unui șoc hemoragic apărut în evoluția unei hemoragii interne.

Cu privire la cea de-a doua inculpată, asistentă medicală în cadrul spitalului menționat, care efectua serviciul de tură de noapte la Secția pediatrie, s-a reținut că nu a respectat măsurile de prevedere intrinsec asociate calității sale în legătură cu derularea activității de supraveghere medicală postoperatorie a pacientului minor.

În mod concret, inculpata nu a executat monitorizarea stării generale a pacientului și a funcțiilor sale vitale, nu a înregistrat valorile acestora. De asemenea, nu a respectat prescripțiile medicale consemnate de către medici la orele 18:55, 19:20 și 19:30 în Foaia de observație clinică generală, nerealizând astfel o supraveghere efectivă a pacientului, iar omisiunile respective ar fi condus la statusul evolutiv nefavorabil și la decesul minorului”, se arată într-un comunicat al Parchetului general.

Prin același rechizitoriu, procurorul a dispus clasarea dosarului față de medicii chirurgi și anesteziști din echipa care a realizat operația de coborâre a testicului stâng în cazul micuțului Ștefan.

Echipa a fost condusă de medicul chirurg pediatru Laura Bălănescu, soția dr. Radu Bălănescu, fost Mare Maestru al Marii Loji Naţionale a Masoneriei din România.

Totuși, expertiza IML a arătat că, în timpul intervenției chirurgicale, medicii au rupt venele spermatice stângi, fapt ce a condus la apariția unui hematom retroperitoneal care a provocat moartea pacientului.

Ce spune expertiza IML

”Intervenția chirurgicală a fost corect indicată, tehnica a fost corectă, însă manevra de tracțiune a testiculului stâng ectopic în scopul alungirii elementelor funiculului spermatic a determinat ruperea venelor spermatice stângi cu hematom retroperitoneal consecutiv, neputându-se exclude o fragilitate vasculară la acest nivel.

Între manevra de tracțiune a testiculului ectopic în timpul intervenției chirurgicale și cauza medicală a decesului există legătură de cauzalitate directă”, arată expertiza IML.

”Rezultă monitorizarea postoperatorie inadecvată a pacientului timp de 8 ore și 30 min, începând cu ora 14.20, când a fost adus în salonul de Pediatrie”, este un alt fragment relevant din experiza IML din 2021.

”Raportat la semnele prezentate de pacient la orele 19:00, 19:20, respectiv 19:30, recomandările făcute de către cei trei medici (dr. Vasile Laura – Florentina, dr. Vlăsceanu Valeria și dr. Bălănescu Laura) nu au fost adecvate (…)

Cu mare probabilitate, în situația în care s-ar fi diagnosticat complicația hemoragică și s-ar fi aplicat tratamentul adecvat (medical și/sau chirurgical), pacientul ar fi avut șanse reale de supraviețuire”, se arată în raportul IML.

Cum a argumentat procurorul de caz clasarea față de dr. Laura Bălănescu

„Complicația hemoragică apărută postoperator (hematom retroperitoneal care s-a dezvoltat la distanță față de zona intervenției chirurgicale) nu reprezintă o consecință directă a intervenției chirurgicale care să poată fi relaționată cauzal cu vreo deficiență, eroare sau incident de tehnică chirurgicală și, prin urmare, nu poate fi imputată medicului chirurg operator.

Cauzele constituirii hematomului retroperitoneal care a condus, în final, la decesul pacientului minor pot fi multiple, fiind emise ipoteze în opiniile de specialitate solicitate în cauză, ipoteze care nu includ aspecte neconforme legate de intervenția chirurgicală propriu-zisă.

Medicii Bălănescu Laura, Vasile Laura – Florentina Florentina, Coman-Vlăsceanu Valeria Cornelia care au examinat pacientul în data de 20 octombrie 2018, în intervalul orar 18:55-19:30, nu puteau să suspicioneze clinic diagnosticul de hematom retroperitoneal și, în consecință, nu aveau motive să solicite investigații suplimentare, dar, ulterior orei 19:30, monitorizarea clinică și paraclinică a fost deficitară, inadecvată și astfel s-a produs deteriorarea stării clinice a pacientului.

Concluzia desprinsă din Rapoartele medico-legale întocmite în cauză că «moartea s-a datorat unui șoc hemoragic survenit în evoluția unei hemoragii interne având ca sursă lezarea vaselor sanguine testiculare stângi (și anume a venelor spermatice stângi) cu hematom retroperitoneal masiv consecutiv survenit în timpul intervenției chirurgicale efectuate pe data de 20 octombrie 2018 (de coborâre a testicului ectopic stâng și orhidopexie stânga)» este doar în parte argumentată, în sensul că lezarea vaselor sanguine testiculare stângi (și anume a venelor spermatice stângi) a fost doar prezumată și nu a fost pusă în evidență ca atare, nefiind identificată cu certitudine sursa sângerării (nu este descrisă în Raportul de autopsie vreo soluție de continuitate acestor elemente anatomice – venele spermatice stângi) situație în care, nefiind o certitudine, nu poate fi incriminată în mod indubitabil în producerea hematomului retroperitoneal.

Astfel, o prezumție nu poate atrage culpa medicului operator și răspunderea acestuia. De asemenea, ipoteza antereferită este contrazisă de către toate opiniile de specialitate exprimate în cauză”, a concluzionat procurorul anchetator.

„Dacă Parchetul general trimite în judecată un medic de gardă care a interacționat cu copilul doar 30 de secunde și exonerează medicul chirurg pediatru, mi-e rușine de justiția română. Expertiza IML a arătat clar că operația a fost greșită și că medicii chirurgi i-au rupt copilului niște vase de sânge. Nu vă mai spun că ancheta durează de mai bine de 6 ani, iar anul viitor dosarul se prescrie”, a declarat Andreea Duță, mama copilului mort pentru G4Media.ro.

Clinica Sanador și două societăți de asigurare ar putea plăti despăgubiri

Părinții micuțului decedat au solicitat daune morale și materiale de peste 10 milioane de euro. ”Nu știu ce vom face cu banii, îi vom dona, îi vom arde în centrul Bucureștiului, dar da vom cere despăgubiri pentru că banii sunt singurul lucru de care le pasă și îi doare”, declara anul trecut în fața parchetului Andreea Duță, mama copilului mort.

Procurorul de caz a dispus clasarea dosarului și în ce privește clinica Sanador, dar a introdus-o în dosar ca parte responsabilă civilmente ceea ce însemană că ar putea achita despăgubiri către familie, alături de 2 societăți de asigurare.

Context. Părinţii au mers cu băiatul, în 2018, la spitalul privat, pentru o intervenţie programată, de coborâre a unui testicul. Potrivit Știrilor Pro TV, ei au spus atunci că, la o jumătate de oră de la ieşirea din operaţie, micuțul a fost scos din terapie intensivă. Era treaz, aparent, efectul anesteziei trecuse.

Părinţii susţin că şi chirurgul şi anestezistul au considerat că nu e o problemă ca băieţelul să rămână la patru etaje distanţă de secţia de terapie intensivă, deși prezenta semne de somnolență și în afara anesteziei. Au urmat 9 ore în care băieţelul s-a simţit rău, dar medicii nu au intervenit, spun părinţii. Asta, deşi în protocoalele de urgenţă există aşa numita „ora de aur”, adică un interval optim în care poate fi controlată o problemă neprevăzută.

„L-am monitorizat noi, părinţii, îngrijoraţi. I s-a făcut rău. Am mers la asistente. Deja saturaţia lui în oxigen era foarte mică şi a făcut stop cardiac”, a spus atunci mama copilului.

Părinții au chemat un echipaj SMURD în spital. Echipajul sosit în 4 minute a preluat resuscitarea cu aparatură proprie. Dar fără succes, la miezul nopţii, Ştefan a fost declarat decedat.